Complexul Energetic Valea Jiului (CEVJ), controlat integral de Ministerul Energiei, vrea să presteze servicii de sistem pentru Transelectrica, operatorul sistemului energetic național (SEN), prin livrarea de energie de rezervă de către termocentrala sa pe huilă Paroșeni, cu putere instalată de 150 MW.
Investitorii se tem, evident, că investițiile lor în active energetice din Ucraina vor ajunge ținte ale inamicului rus. Și totuși, aceste incertitudini par a putea fi compensate cu avantaje de negăsit în Occident, cum ar fi autorizațiile acordate pe repede înainte, costurile investiționale semnificativ mai mici, precum și șansa de a intra devreme pe piața ucraineană emergentă a energiei, cu un potențial de viitor extrem de promițător.
România, Slovacia și Polonia acordă vineri ajutoare de avarie de urgență sistemului energetic al Ucrainei, după cel mai agresiv atac cu rachete și drone al Rusiei asupra infrastructurii energetice a țării vecine executat de la începutul războiului încoace, care a provocat distrugeri mai multor hidrocentrale, termocentrale, stații de transformare și linii electrice de transport și distribuție.
Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, încearcă să se pregătească pentru "asaltul" a mii de noi megawați instalați în parcuri eoliene ce urmează a fi construite în zona de sud-est a României, oricum supraaglomerată cu unități de producție de electricitate, în special din vânt, pe lângă centrala nucleară Cernavodă. Acest lucru constituie deja de ceva timp o vulnerabilitate a sistemului, atât din cauza intermitenței generării centralelor eoliene, cât și a faptului că alte regiuni ale țării sunt deficitare din punct de vedere al producției în raport cu consumul, România fiind profund dezechilibrată din acest punct de vedere.
Asociația Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport al Electricității (European Network of Transmission System Operators for Electricity - ENTSO-E) a publicat un raport preliminar cu privire la mega-avaria energetică europeană care a provocat mari probleme de alimentare cu curent electric și în nord-vestul României, pe 8 ianuarie, raport în care se arată că, cel puțin pe parcursul desfășurării incidentului, cauza acestuia a fost estimată inițial ca avându-și originea în rețeaua electrică românească, printre alții de către dispecerii bulgari. La nicio concluzie finală nu s-a ajuns până în prezent, iar pe baza raportului va fi efectuată o investigație aprofundată de către ENTSO-E și Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) din Europa.
Capacitatea de import de energie electrică a sistemului energetic al României va fi de 3.000 MW de la 1 ianuarie 2021, cu peste 36% mai mare față de începutul anului în curs, iar cea de export – cu peste 27%, a anunțat operatorul de transport și sistem Transelectrica.
Lucrările de construcție a Liniei Electrice Aeriene 400 kV Cernavodă-Stâlpu, o investiție de 75 milioane euro, vor fi gata în mai 2022, a anunțat transportatorul național de energie, Transelectrica.
În ianuarie 2017, Guvernul a aprobat prin Hotărâre lista agenților economici cărora Transelectrica le-ar putea limita alimentarea cu curent electric în cazul apariției unor situații de criză gravă în sistemul energetic național, pentru protejarea consumatorilor casnici. Pe listă, care a fost făcută publică atunci, figurau cei mai mari consumatori de energie din economia românească, cum ar fi Donasid, Alro sau ArcelorMittal, precum și mari complexuri de clădiri de birouri, spații industriale și logistice.
Este vorba de măsuri prin care, pentru energia produsă de cele două Complexuri, s-a acordat acces garantat la rețele, în vederea asigurării funcționării continue a companiilor, precum și acces prioritar la dispecerizare, iar operatorul de transport și sistem Transelectrica a fost obligat să achiziționeze de la ele servicii tehnologice de sistem.
Transelectrica și-a bugetat pentru anul în curs venituri din servicii prestate pe piața de energie electrică în sumă de circa 2,7 miliarde lei, ceea ce înseamnă că ar putea datora către ANRE în 2019, după majorarea contribuției bănești de la 0,1% la 2% din cifra de afaceri, suma totală de 54 milioane lei, față de 2,7 milioane lei, cât ar fi datorat potrivit legislației încă în vigoare.
Agenția de evaluare financiară Moody’s arată că nivelul net de îndatorare al Transelectrica este redus, ceea ce se reflectă în robustețea indicatorilor săi financiari. Totuși, agenția menționează că actualul raport pozitiv dintre disponibilitățile financiare ale companiei și necesarul său de cheltuieli s-ar putea diminua, dacă investițiile vor crește de la actualele niveluri reduse.
Măsura a fost gândită întrucât, potrivit Executivului, sistemul energetic național s-ar confrunta cu riscuri majore privind funcționarea în siguranță fără aportul producției de energie pe bază de cărbune al termocentralelor Mintia și Paroșeni din cadrul Complexului Energetic Hunedoara.
Sistemul energetic național s-ar confrunta cu riscuri majore privind funcționarea în siguranță fără aportul producției de energie pe bază de cărbune al termocentralelor Mintia și Paroșeni din cadrul Complexului Energetic Hunedoara, iar Complexul are mari probleme financiare și de eficiență, costurile mari de producție periclitându-i capacitatea de a-și vinde energia pe piața liberă.
Motivul este creșterea costurilor de achiziție ale Transelectrica cu energia suplimentară necesară asigurării siguranței în funcționare a sistemului energetic, în momentele în care producția de energie nu face față consumului. Costurile cu această energie suplimentară sunt recuperate de Transelectrica prin intermediul tarifului pentru serviciul de sistem practicat de companie.